http://www.iatp.md/istorie/romana/medievala/nord_pontic1315.shtml
Evul Mediu
Litoralul Nord-Pontic dintre Dunare si Nistru in secolul XIII-XV
Autor: D. Dragnev
Situatia politica in sec. XIII - mijlocul sec. XVI
In secolul al XIII - lea in spatiul Carpato-Danubiano-pontic se intensifica procesul de constituire a formatiunilor statale romanesti, care a inceput in secolele IX-X in Transilvania. Pe parcursul acestui secol, datorita dezvoltarii relatiilor medievale a crescut numarul proprietarilor de pamint si a satenilor dependenti. Treptat asupra spatiului intercarpatic locuit de romani isi extindea dominatia Regatul Ungar. Invazia tataro-mongola din 1241 a stopat doar temporar expansiunea maghiara la sud si est de Carpati. Necesitatea de a se opune statelor vecine puternice a impulsionat procesul de unificare a formatiunilor statale razlete romanesti.
O deosebita importanta in procesul de constituire a statelor medievale au avut-o caile comerciale internationale, care traversau teritoriul locuit de romani. Aceste cai, care aduceau venituri considerabile trebuiau aparate printr-o autoritate statala unica.
Sub impactul premizelor interne si externe la sfirsitul secolului al XIII-lea in vaile riurilor Olt si Arges (la sud de Carpati) si riului Moldova (la est de Carpati) apar formatiuni statale, care devin nuclee unificatoare a viitoarelor state independente.
La sud de Carpati, procesul de unificare teritoriala s-a incununat cu crearea Tarii Romanesti in frunte cu domnul Basarab I (1310-1352). La 1330 (in urma victoriei de la Posada asupra oastei maghiare conduse de regele Carol Robert) Ungaria a recunoscut Independenta acestui stat romanesc.
La est de Carpati formatiunea statala aparuta la sfirsitul secolului al XIII-lea in valea riului Moldova devine in prima jumatate a secolului urmator (in timpul domniei voievodului Dragos) vasala a Regatului Maghiar. In 1359 in urma unei rascoale antimaghiare voievodatul isi capata independenta. Primul voievod independent al tarii numite Moldova (dupa numele riului) a devenit Bogdan I (1359-1365). O sarcina primordiala a statelor independente romanesti a fost iesirea la Marea Neagra si includerea lor in circuitul comertului international.
Spatiul dintre Dunare si Nistru sub dominatie tataro-mongola.
In secolele care au precedat invazia tataro-mongola spatiul din zona Dunarii de jos intra in sfera de interes ale Bizantului. Aproximativ in secolul IX bizantinii au ridicat cetatea Licostomo, care apara centrele comerciale de la gurile Dunarii.
In 1261 in orasul italian Genuia, conform tratatului cu Bizantul a capatat dreptul de monopol asupra comertului in bazinul Marii Negre. Genovezii si-au continuat activitatea si dupa ce spatiul nord-pontic a fost cucerit de tataro-mongoli. Imperiul constituit de mongoli a inclus un teritoriu imens de la Oceanul Pacific pina in Carpati.
In scopul organizarii comertului in acest spatiu, ei au incheiat tratate cu comunitatile genoveze din orasele de pe litoralul nord-pontic, acordindu-le anumite privilegii negustorilor din Caffa (in Crimeea),Vicina(Iscaccea n.ns ) si Chilia etc. Astfel, negustorii genovezi, instalati la gurile Dunarii, si-au pastrat autonomia administrativa la Chilia, precum si dreptul de a stapini Cetatea Licostomo, care apara orasul din partea Dobrogei, devenita formatiune statala separata.
In schimbul recunoasterii suzeranitatii tataro-mongole, negustorii genovezi din Chilia si-au extins relatiile comerciale inclusiv si comertul cu robi.
In perioada dominatiei tataro-mongole capata o deosebita dezvoltare orasul port de la limanul Nistrului Cetatea Alba, situat pe locul fostei colonii antice Tira. Negustorii italieni numeau acest oras Malvocartro, Aspro - Castro, Moncastro, iar tatarii - Agja - Kepman. Asupra orasului port a incercat sa-si extinda autoritatea si Taratul Bulgar.
