ILARION NEAGU – EROU SAU BANDIT ?
Ilarion Neagu (numit si Mihail Neagu sau Misa Neaga, in rusa-Илларион Нягу), este citat in istoriografia sovietica si rusa si a fost comandantul Regimentului I de cavalerie din Brigada lui Grigorii Kotovskii. Ilarion s-a nascut in anul 1890 in Satu-Nou din sudul Basarabiei, pe strada care astazi ii poarta numele.
Au fost doi frati, iar cel mai mic, Ghita a trait pana in 1960 vis-a-vis de casa noastra. Mos Ghita Neagu a murit cand aveam eu sase ani si mi s-a intiparit in minte numai ziua inmormantarii lui. A continuat sa locuiasca in aceasta casa baba Sofita, a doua sotie a lui mos Ghita Neagu, pana in anul 1973, cand a decedat si ea.Ghita Neagu a avut sase copii: Vasile, Melus, Andrei si inca trei fete, toti copiii fiind nascuti in aceasta casa de peste drum, unde a trait ultimii ani baba Sofita. I-am cunoscut bine pe badea Vasile si badea Melus care erau vecini si aveau relatii bune cu familia noastra, iar cu Ionel – fiul lui badea Vasile, mi-am petrecut copilaria. Pe locul casei vechi a bunicilor Ghita si Sofita, Ionel Neagu – zis Leanta, si-a construit o casa noua si frumoasa. Astazi Ionel si Maria Neagu sunt pensionari, dar continua sa munceasca foarte mult prin gospodarie. Acum, cand cunoasteti arborele genealogic, sa revenim la Ilarion.Anul acesta, intr-o zi de toamna, am trecut pe la Ionel sa aflu tot ce stie despre Ilarion. Fiindca bunicul Ghita murise cand Ionel avea numai zece ani, multe nu reusise sa afle despe Ilarion. Ilarion Neagu s-a nascut in Satu-Nou in 1890 in casa de peste drum, pe strada copilariei mele, unde mai locuiesc si astazi rudele lui Ilarion – Ion si Maria Neagu. Multe date nu se cunosc despre Ilarion Neagu, dar se stie ca in copilarie a fost cioban, iar mai tarziu, timp de trei ani a lucrat la un boier basarabean din sudul Basarabiei, avand in grija sa o herghelie de cai. In 1912 este incorporat in armata imperiala rusa, iar in 1917 este contaminat de virusul revolutiei bolsevice ruse.Intorcandu-se la locul de bastina, in Basarabia, si-a continuat propaganda bolsevica, numai ca autoritatile romane nu i-au tolerat propaganda revolutionara si in 1918 a fost arestat.Evadeaza din arest si se refugiaza peste Nistru. Este inregimentat in brigada lui Kotovskii. Hot la hot trage. Ilarion Neagu a participat la rascoala de la Hotin in 1919, dar si la alte rebeliuni iscate de regimul bolsevic. Recunosc ca pentru a scrie acest material a trebuit sa rasfoiesc mai multe zile file de istorie publicate pe internet despre viata lui Kotovskii, fiindca numai in aceste lucrari poti gasi anumite informatii despre Ilarion Neagu. In istoria moderna a Basarabiei G. I. Kotovskii si Ilarion Neagu vor ramane doi hoti-revolutionari, primul cu mai multa carte si al doilea fara carte. Daca Kotovskii vorbea bine in franceza, rusa si romana, Ilarion stia romana dar se descurca mai prost si in limba rusa, dupa cum afirma si Ionel Neagu.Dupa unirea Basarabiei cu Romania, bandele de revolutionari rusi atacau frecvent granita de pe Nistru si treceau in Basarabia. Despre o incursiune a lui Ilarion Neagu in 1919 prin sudul Basarabiei si in delta Dunarii s-a turnat un film in 1963 de catre regizorul basarabean Emil Loteanu. G.Kotovskii la insarcinat pe Ilarion Neagu sa treaca cu orice pret in Basarabia romaneasca si sa ajunga la Tulcea, unde trebuia sa preia un lot mare de arme si munitii de la contrabandisti. In confruntarile armate cu trupele romane Ilarion a pierdut o parte din camarazii sai, dar a reusit sa evacueze transportul de arme catre Odesa. Culmea ironiei, dar rolul unuia dintre camarazii lui Ilarion Neagu a fost jucat in acest film chiar de Dumitru Caraciobanu din Satu-Nou, considerat cel mai mare actor basarabean din perioada postbelica. Si ca si cand nu ar fi fost suficient, filmul a rulat in cinematograful vechi din Satu-Nou de pe strada bisericii, numai la 200m de casa unde sa nascut Ilarion. Din pacate filmul lui E. Loteanu Aşteptaţi-ne în zori cu participarea lui D. Caraciobanu nu a avut acelasi succes cum au avut filmele Lautarii, Satra s.a.Faima de hot de cai a lui Ilarion i-a venit dintr-o incursiune in Basarabia din cadrul Romaniei. In urma unui atac banditesc asupra conacului boeresc din Bugeac, unde lucrasera candva, Ilarion Neagu cu tovarasii sai au furat 60 de cai pentru armata lui Kotovskii. Acest atac s-a soldat cu victime omenesti si de atunci i se trage porecla de hot de cai. Si Ionel Neagu mi-a confirmat faima hotului de cai.Cand l-am intrebat pe tata, in copilarie, cine a fost Ilarion Neagu, mi-a raspuns fara ezitare: un hot de cai.Despre acest eveniment relateaza si scriitorul rus Roman B. Gul in cartea “Kotovskii. Maresalul anarhist”. Dupa inceputul revolutiei bolsevice, Misa Neagu s-a inrolat in armata lui Kotovskii si a ajuns sa comande un regiment de cavalerie, dand dovada de eroism. Moare in localitatea ucraineana Lyubar, Volîni in anul 1920, dar este inmormantat in oraselul Tarashcha. Este decorat cu ordinul Drapelul Rosu. Din acest moment in sat au circulat mai multe zvonuri in jurul personajlui Ilarion Neagu: ca este erou, dar si hot de cai.Ionel mai povesteste ca, cu mult timp in urma, fiind intr-o deplasare in oraselul ucrainean Gaisin, regiunea Vinita, l-a uimit o intamplare din hotelul din oras unde se cazase chiar intr-o zi de Pasti. Unui domn dintre localnici, care avea legatura cu deplasarea lui Ionel in Gaisin, i-a fost atrasa atentia la numele de Neagu, si dupa cateva intrebari si schimburi de informati a stabilit ca este o ruda apropiata a lui Ilarion Neagu, care fusese in Gaisin in anii revolutiei bolsevice. Localnicul din Gaisin a mai adaugat ca si acum parcul din oras si grajduri unde se adaposteau caii din brigada lui Kotovski poarta numele lui Ilarion Neagu.Despre istoria satnoenilor intorsi de pe front raniti in primul razboi mondial si, Ionel spune ca a aflat-o prin 1975 de la mos Taralambe, tatal lui badea Vitea Taralambe (porecla), precum ca Ilarion Neagu, trecand pe langa un vagon cu raniti din Satu-Nou, in statia Tabaki-Bolgrad, si-a recunoscut consatenii. Ilarion, din postura de comandant, le-a atras atentia ofiterilor ce insoteau ranitii de pe front sa aiba mare grija de ei, ca altfel ”ii jupoaie”. I-a mai sfatuit sa-i insoteasca pana la Ismail cu multa atentie. Nu stiu daca acest eveniment mai spala ceva din pacatele lui Ilarion, dar povestea a ajuns la urechile consatenilor si se transmite din generatie in generatie. Aceasta istorie cu ranitii mi-a confirmat-o si Ana Starodubovscaia, profesoara la scoala din Satu-Nou.Ionel a mai dezlegat un mister care ma framanta in legatura cu bustul lui Ilarion din Satu-Nou. Decizia de instalare a unui bust in cinstea lui Ilarion Neagu a fost luata de comitetul raional de partid din Reni. Bustul a fost adus in Satu-Nou si astepta “unda verde” de la Odesa. Chiar si autoritatile sovietice aveau anumite rezerve, nu erau convinse de oportunitatea ridicarii acestui monument. Pentru o ultima decizie a fost trimis de la Odesa un reprezentant important al partidului comunist sa discute cu oameni din sat care stiau cate ceva despre Ilarion. S-a discutat inclusiv cu mos Petre Neagu (Tavagiu-porecla) – verisor cu Ilarion Neagu.La intrebarea reprezentantului din Odesa catre mos Petre daca este adevarat ca Ilarion este un erou, mos Petre a raspuns: “Cum sa fie erou! A fost un bandit”. Confuzie totala a aparatcikului si concluzia musafirului din Odesa a fost aceea ca nu poate fi instalat monumentul. Din acel moment bustul a ajuns la o magazie a kolhozului de la marginea satului dinspre Ialpug, unde seful magaziei era Ghitan Todorov – vecinul meu. Acel monument a zacut intr-o magazie prafuit mai multi ani la rand si a fost pazit cu strasnicie de un catel legat cu lantul de gatul bustului lui Ilarion. Nu cunosc exact cui ii apartine initiativa de reluare a ideii de ridicare a monumentului, dar nu este exclus sa ii apartina lui Valeriu Cojocaru cum afirma si Ionel Neagu.Din momentul in care monumentul din magazie a devenit obiect de paza a unui caine, Valeriu Cojocaru s-a implicat si mai mult in reabilitarea lui Ilarion Neagu. Acest fapt este confirmat si de Valentina Cojocaru, sotia lui, care din ratiuni personale nu a agreeat reabilitarea lui Ilarion. Poate ca si astazi mai statea bustul lui Ilarion in acea magazie, dar sigur alt catel il pazea. Valeriu a ajuns pana la Moscova pentru a lua aprobarile necesare in vederea instalarii bustului. Ajuns la Moscova, Valeriu s-a intalnit cu un fost comandant din brigada lui Kotovskii care i-a confirmat actele de vitejie a lui Ilarion, inclusiv despre ordinul Drapelul Rosu primit de Ilarion. Acel fost comandant din Moscova ocupa la momentul dat un post important in coducerea armatei si a facut toate demersurile pentru depasirea impasului si instalarea monumentului in sat. Despre toate acestea Valeriu Cojocaru, intors acasa, i-a povestit fericit lui Ionel.Ionel a mai povestit despre o istorie amuzanta legata de numele Neagu.Unchiul sau Andrei din Aktyubinsk are trei copii: un baiat si doua fete. Una din fete a sustinut un examen de admitere la facultate in orasul Leningrad pe timpul fostei URSS. Fata cu numele Neagu a avut surpriza sa intalneasca printre profesorii de la admitere pe fiul unui camarad de arme cu Ilarion. Acest eveniment i-a facilitate mult admiterea fetei la facultate. Personal ma mandresc cu fostii mei vecini Ionel Neagu si Maria, dar nu si cu numele strazii Ilarion Neagu.Pentru istoria sovietica si rusa G. Kotovskii si I. Neagu sunt bravi comandanti de osti, care urmandu-l pe mentorul Lenin, au omorat mii de civili si militari nevinovati pe teritoriul Ucrainei si Rusiei sovetice. Kotovskii si Neagu au fost considerati eroi in Basarabia in perioada 1944-1992, atat timp cat a durat imperiul sovietic, fiindca traiam intr-o societate totalitara si inchisa din punct de vedere informational. Denigrarea lor publica putea avea consecinte grave pentru oricare din autori. Autoritatile comuniste sovietice au avut grija sa protejeze bine miturile comuniste gen Lenin, Stalin, comandanti de osti G.Kotovskii, I.Neagu si sa-i foloseasca in scop educativ pentru generatia tanara. De 20 ani societatile postsovietice din Ucraina, Rusia, Moldova si alte state, incep sa-si revina din aceasta mocirla comunista. Un exemplu este si condamnarea golodomorului in Ucraina.Un simplu exercitiu al mintii face posibila alcatuirea unei liste scurte cu personalitati sinistre ale secolului 20 care au influentat profund atat satul nostru cat si intreaga Basarabie. In capul listei pot sta alaturi Lenin, Stalin, comandantii de osti: Frunze, Kotovskii si bineinteles, Ilarion Neagu. Pe constiinta acestor oameni sunt mii de morti basarabeni, iar mai tarziu si mii de deportati in Siberia.In ultimii 20 ani in Republica Moldova au fost publicate numeroase articole despre G. Kotovskii si date in vileag atrocitatile banditului Kotovskii. Despre Ilarion Neagu judecam si dupa proverbul: ”Spune-mi cu cine te insotesti ca sa-ti spun cine esti”. Parafrazand acest proverb putem spune “spune-mi cine-i Kotovskii ca sa-ti spun cine-i Neagu”.Ca si cand nu ar fi fost suficinte grozaviile auzite despre Ilarion Neagu, recent am mai aflat una, in februarie 2012, vorbind cu fostul meu colegul de clasa, fost profesor de limba franceza Gicu Stamati, care mi-a povestit un alt episod din "cariera glorioasa" de hot a lui Ilarion Neagu. Cu multi ani in urma, povesteste Gicu Stamati, am auzit de la un om din sat care a trait in acele vremuri de dupa 1918, cum ca Ilarion Neagu impreuna cu acolitii sai bolsevici au dat o mare lovitura la schitul (manastirea) Ferapont. Intr-o noapte a reusit sa fure tot efectivul de vaci si cai din grajdurile manastirii manandu-le spre Nistru, trecandu-le apoi peste rau catre armata altui mare hot si bandit, Grigorii Kotovskii.Este firesc sa ne intrebam cu ce drept moral sa-i tinem pe soclu pe Ilarion Neagu si Lenin in satul nostru. Sa ne inchinam mai departe in fata unor ucigasi si hoti de cai? Este o sfidare a bunului simt si a tot ce-i omenesc. Monumentul lui Lenin ar trebui demontat si pus alaturi de cel a lui I. Neagu, intr-un muzeu al trecutului, sub cerul liber, fara a fi vandalizate. Sunt totusi istoria noastra. Primaria şi consilierii satului trebuie sa ia o decizie istorica in vederea demontarii monumentului lui Lenin. Nu trebuie sa se ajunga pana la profanarea acestor monumente, insa satnoienii trebuie sa isi cunoasca macar acum istoria adevarata.Putem ierta, dar nu trebuie sa uitam.Pentru mai multe amanunte despre I.Neagu cititi in fragmentele din cartile lui Roman B. Gul si Boris Chetvericov
http://bibliotekar.ru/kotovskiy/4.htm
Роман Борисович Гуль«Котовский. Анархист-маршал»
Roman B.Gul Kotovski. Maresalul anarhist
Despre Catea, fata care l-a iubit pe Misa (Ilarion) Neagu puteti citi in fragmentul din cartea lui Boris Chetverikov ”Kotovski” Четвериков Борис - Котовский (Книга 1, Человек-легенда)
http://kolobkov-ch.ru/?act=show&book=514&page=60
Cuvinte chee: Ilarion Neagu, Миша Нягу, Илларион Нягу, Anatolii Cocos
Anatolii Cocos
a.2012
P.S. Materialul despre Ilarion Neagu era scris cand am depistat o recenta aparitie pe internet despre Ilarion Neagu pe un site rusesc http://profeso.ru
Astazi cand Rusia putinista incearca sa refaca imperiul sovietic URSS-2 se resimte presiunea si pe Basarabia. Se doreste restabilirea imperiului sub alta forma, a valorilor sovietice, dar in acelasi timp si o reanimare a teoriei moldoveniste sovietice despre asa numita limba moldoveneasca. Materialul la care ma refer l-am gasit pe acest site in limba romana dar cu caractere chirilice. In acelasi timp se reabiliteaza un erou sovietic, hotul de cai de la Satu-Nou. O diversiune curat ruseasca. Sloganele rusesti ca "ocuparea Basarabiei" sau "cotropitorii romani" sunt tipice si fac parte din bucataria propagandei rusesti. Cititi acest material publicat cu caractere chirilice si transcris cu carectere latine.
"Neagu Ilarion Stepanovici (1890-1920) – luptator pentru instaurarea puterii sovietice in Basarabia, participant la razboiul civil. S-a nascut in satul Satu-Nou (astazi Novoselskoe), raionul Reni, regiunea Odesa, in familia unui taran sarac. In 1912 a fost inrolat in armata tarista. In 1917 desfasoara o activitate revolutionara printre ostasii de pe Frontul roman. Reintorcandu-se, la inceputul lui ianuarie 1918 in satul natal, Neagu ii organizeaza pe consateni in lupta pentru infaptuirea Decretului asupra pamantului. Dupa ocuparea Basarabiei de catre cotropitorii romani este arestat, dar evadeaza si continua lupta revolutionara. In ianuarie 1919 Neagu pleaca in Rusia Sovietica, unde se incadreaza in randurile Armatei Rosii. In 1920 devine comandant al Regimentului I cavalerie basarabean din Brigada lui G.I.Kotovskii. A fost ranit mortal la 28 mai 1920 in lupta pentru izgonirea interventionistilor poloni din orasul Tarashcha, regiunea Kiev. Aici i-sa inaltat un monument. Decorat cu ordinul Drapelul Rosu".
